Redefinirea spațiilor urbane – Raport ONU Habitat 2022

Raportul ONU World Cities 2022 redefinește aglomerările urbane ale viitorului, față de modul în care au fost prevăzute până în prezent.

Documentul dat publicității la finalul celei de-a unsprezecea sesiuni a Forumului Urban Mondial (Katowice, Polonia, 27-30 iunie 2022) pregătește terenul pentru modificările necesare în zona imobiliară urbană.

Oficialii consideră urgentă adaptarea spațiilor de locuit la provocările legate de sănătatea publică, situațiile conflictuale și efectele încălzirii globale. Mesajele transmise îi implică în egală măsură pe reprezentanții autorităților centrale și locale, pe membrii societății civile și pe dezvoltatorii imobiliari.

Cuvintele-cheie sunt: adaptare, inovație, ecologie, responsabilitate.

Ansamblul rezidențial Avalon Estate este în mare măsură definit de aceste principii, dovedind încă o dată că este bazat pe un concept vizionar și sustenabil, în măsură să le asigure un stil de viață de calitate pe termen lung locuitorilor săi.

Vă prezentăm în cele ce urmează punctele principale ale raportului global realizat de experții Organizației Națiunilor Unite.

Diversitatea orașelor și viziuni asupra viitorului urban

• Practicile de inovare trebuie să fie adaptate la contextele locale: orașele mai mici și orașele din regiunile emergente și în curs de dezvoltare pot avea nevoie de abordări alternative pentru inovare față de cele urmărite de marile aglomerări urbane și zonele metropolitane.
• Inovarea ar trebui să fie abordată mai larg decât cercetarea și dezvoltarea tradițională, prin implicarea unei categorii mai largi de părți interesate, inclusiv a societății civile, organizații ale societății civile și grupuri comunitare.
• Administrațiile municipale pot da un exemplu, inovând într-un cadru mai deschis și mai cooperant în ceea ce privește planificarea și procesul decizional.
• Administrațiile municipale ar trebui să adopte o politică de emisii reduse de carbon și să atenueze efectele negative asupra mediului: combinația dintre tehnologiile verzi și cele inteligente poate aduce beneficii inclusiv comunităților cu resurse financiare și de infrastructură limitate.
• Administrațiile locale trebuie să investească în automatizări și digitalizare, inclusiv pentru asigurarea condițiilor pentru munca de la distanță, acolo unde este posibil.
• Orașele pot utiliza instrumentele digitale în mod inovator pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice și procesul decizional local, implicând și alte părți interesate din mediul urban în acest proces.

Scenarii ale viitorului urban: Gradul de urbanizare

• Gestionarea densității orașelor este cheia sustenabilității viitoare. Provocarea este mai mare pentru țările cu venituri mici.
• Densitatea orașelor din aceste țări trebuie să fie planificată și gestionată în așa fel încât să nu exercite presiune asupra terenurilor libere, a infrastructurii și a serviciilor existente. Astfel, se vor preveni supraaglomerarea și apariția dezvoltărilor nesustenabile.
• În schimb, creșterea populației orașelor în țările cu venituri medii-superioare și înalte este mai mică, iar orașele sunt mai puțin dense. Prin urmare, acestea pot gestiona creșterea populației fără a fi nevoite să extindă suprafețele de terenuri construite. În unele cazuri, se preconizează că suprafața de teren construit se va reduce (de exemplu, în unele țări din Asia de Est).
• O planificare urbană și teritorială care să fie receptivă, să anticipeze și să abordeze în mod eficient cererea de extindere a orașelor este imperativă pentru un viitor durabil în țările cu venituri mici.
• Se preconizează că suprafața orașelor din aceste țări va crește cu aproximativ 150% în următorii 50 de ani.
• Schimbările demografice înseamnă că în viitor orașele vor avea o pondere mai mare de persoane în vârstă și o pondere mai mică de copii și persoane tinere. Prin urmare, este esențial să se asigure condiții favorabile persoanelor în vârstă, care să ofere o bună calitate a vieții pentru toți locuitorii.

Sărăcie și inegalitate socială

• Combaterea sărăciei și a inegalității în mediul urban reprezintă o urgență la nivel mondial.
• Actuala pandemie COVID-19 ne reamintește că viziunea unui viitor urban echitabil nu va fi realizată dacă orașele și guvernele subnaționale nu iau măsuri îndrăznețe pentru a aborda problema sărăciei urbane și a inegalității sociale. Sunt necesare acțiuni politice și administrative la toate nivelurile.
• Este esențială o abordare multidimensională pentru a favoriza incluziunea socială.
• Pe parcursul deceniului de acțiune (2020-2030), administrațiile centrale și locale ar trebui să adopte o abordare multidimensională pentru a combate sărăcia și inegalitatea prin investiții în infrastructură și servicii esențiale.
• Guvernele trebuie să extindă infrastructura și să dezvolte serviciile urbane către comunitățile insuficient deservite.
• Liderii urbani ar trebui să se bazeze pe ONG-uri, societatea civilă și sectorul privat și să construiască alianțe locale pentru a dezvolta și aplica strategii mai eficiente.

Economii urbane reziliente: Un catalizator pentru un viitor productiv

• Noua agendă urbană încurajează guvernele să acorde prioritate diversificării economice prin sprijinirea progresivă a tranziției către o productivitate mai ridicată prin intermediul inovațiilor tehnologice.
• Pentru a rezista la viitoarele șocuri și tensiuni, orașele ar trebui să utilizeze resursele existente și potențiale pentru a-și diversifica economiile. Diversificarea economiilor urbane ar trebui să fie sprijinită prin investiții specifice și strategii de reorientare a structurilor de producție către noi surse de creștere.
• Nerealizarea diversificării economiilor urbane va face orașele extrem de vulnerabile la șocurile viitoare, în special în regiunile în curs de dezvoltare și în orașele care depind în mare măsură de industrii unice, cum ar fi turismul, industria prelucrătoare sau extracția resurselor naturale.
• Orașele ar trebui să îmbrățișeze economia circulară ca pe o nouă frontieră în căutarea sustenabilității și a rezilienței.
• Privind în viitor, orașele trebuie să faciliteze și să promoveze o abordare mai ecologică pentru economii rezistente. Adoptarea economiei circulare poate genera o creștere suplimentară a locurilor de muncă decente și productive, care sunt catalizatorii dezvoltării urbane.
• Sunt necesare măsuri pentru realizarea unui mediu urban echilibrat și integrat. Punerea în aplicare a politicilor urbane integrate naționale ar trebui să fie o prioritate.
• Orașele ar trebui să se concentreze asupra investițiilor în capacitatea umană, în dezvoltarea capacității umane către abilități și competențe care să fie în concordanță cu transformările rapide care au loc și cu noul tip de economie urbană emergentă.
• Noua economie urbană necesită recalificarea lucrătorilor pentru a se adapta la schimbările tehnologice.

Asigurarea unui viitor urban mai verde

• Factorii de decizie politică de la toate nivelurile trebuie să recunoască și să sprijine rolul dezvoltărilor urbane în tranziția către nZEB și ansambluri „green”.
• Ar trebui să existe o coordonare între diferitele niveluri de guvernanță pentru a ne asigura că la nivel național nu se restrânge sau limitează activitatea mediului privat.
• Soluțiile bazate pe natură trebuie să facă parte din cadrul unei abordări incluzive de planificare pentru un viitor urban durabil.
• Abordările inspirate din natură în materie de planificare urbană, de urbanism, guvernanță și design urban revoluționează conceptele actualele cu privire la orașe și serviciile urbane. Soluțiile bazate pe natură oferă posibilitatea de a rezolva multe din problemele de mediu în zonele urbane.
• Instituțiile de stat pot valorifica potențialul parteneriatelor internaționale precum rețelele transnaționale și mișcările sociale pentru a oferi un viitor urban mai ecologic. Asocierile de acest tip reprezintă noul motiv de speranță pentru adaptarea la schimbările climatice și protejarea biodiversității.

Planificarea urbană pentru viitorul orașelor

• Planificarea urbană ar trebui să urmărească de urgență acțiuni în domeniul climatic ca bază pentru un viitor urban mai ecologic.
• Este nevoie de o continuă schimbare de paradigmă către opțiuni de energie și mobilitate ecologice și centrate pe om.
• Redresarea post-COVID ar trebui să asigure o tranziție către un viitor urban mai echitabil și mai incluziv pentru toți.
• Autoritățile municipale ar trebui să investească în multiplele co-beneficii ale dezvoltării infrastructurii verzi. Integrarea infrastructurilor verzi în proiectarea străzilor, a rețelelor de străzi și a spațiilor deschise este o modalitate eficientă de a spori flexibilitatea și multifuncționalitatea acestora.
• Crearea unor rețele extinse de spații verzi va permite răspunsuri mai bune la eventualele pandemii viitoare, oferind în același timp și beneficii comune pentru climă.
• Adoptarea conceptului de „oraș în 15 minute” sau „cartier 15 minute” ca model pentru crearea de spații pietonale compacte, cu utilizare mixtă. Acest principiu poate ghida dezvoltarea cartierelor în care locuitorii își pot satisface majoritatea nevoilor zilnice într-un interval de timp de 15 minute de deplasare pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport public.
• Prin integrarea infrastructurii verzi, acest model poate oferi, de asemenea, multiple beneficii secundare pentru sănătate, echitate, precum și pentru adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice.
• Astfel de abordări socio-ecologice sunt mai durabile și mai rezistente împotriva evenimentelor adverse prezente și viitoare.

Sănătate publică și dezvoltări sustenabile

• Adoptarea unei abordări actuale asupra sănătății publice în procesul decizional urban poate simultan să îmbunătățească sănătatea (ODD 3), să combată sărăcia (ODD 1), să încurajeze egalitatea de gen (ODD 5) și să îmbunătățească accesul la energie curată și la o infrastructură rezistentă la schimbările climatice (ODD 7 și 9).
• Administrațiile locale sunt cele mai indicate pentru a concepe și a pune în aplicare abordări multisectoriale pentru a realiza în mod eficient un viitor urban sănătos.
• Este necesară o abordare multisectorială, deoarece sănătatea este o componentă esențială a urbanizării durabile, având în vedere impactul său și influența sa asupra obiectivelor sociale, economice și de mediu.

Regândirea administrației urbane pentru viitorul orașelor

• Pentru ca guvernarea urbană să fie pregătită pentru o eră a amenințărilor globale și perturbări, va fi nevoie de colaborare și de acțiuni concentrate și concertate pentru a pregăti procese și sisteme care să poată rezista la (și să-și revină în urma) șocurilor într-un mod eficient și incluziv.
• Cu orașe din ce în ce mai mari, distanța dintre guverne și cetățeni a crescut. Comunicarea eficientă, participarea semnificativă, oportunitățile și structurile de responsabilitate integrate în relații de guvernare integrate sunt toate necesare.
• Viitorul unei administrații locale eficiente se bazează pe o guvernanță metropolitană bine coordonată și cu viziune.
• Guvernele naționale ar trebui să permită o mai bună finanțare a administrațiilor locale pentru a răspunde provocărilor urbanizării.

Inovare și tehnologie: Către un viitor urban bazat pe cunoaștere

• Practicile de inovare trebuie să fie adaptate la condițiile și contextele locale. Orașele mai mici și orașele din țările emergente și în curs de dezvoltare pot avea nevoie de abordări alternative față de cele urmărite de marile orașe.
• Inovarea ar trebui să fie abordată mai larg decât cercetarea și dezvoltarea tradițională, prin implicarea unei game mai largi de părți interesate, inclusiv a societății civile, organizații ale societății civile și grupuri comunitare.
• Combinația dintre tehnologiile ecologice și cele inteligente creează noi oportunități pentru rețelele de dimensiuni mici și modulare, la scară mică, și sisteme și aplicații modulare și flexibile. Împreună cu relativa accesibilitate, acest lucru poate aduce beneficii comunităților din orașele cu resurse financiare și de infrastructură limitate.
• Orașele trebuie să ia în considerare și efectele negative asupra mediului natural atunci când investesc în tehnologii cu emisii reduse de carbon și în tehnologii digitale. Asta include problemele de mediu asociate cu extracția de minereuri rare (de exemplu, litiu pentru baterii), deșeurile electronice toxice și consumul ridicat de energie energie electrică al unor tehnologii (de exemplu, blockchain).
• Deși suveranitatea tehnologică deplină poate fi inaccesibilă, administrațiile municipale au oportunitatea și responsabilitatea de a decide în comun cu alți factori modul în care inovația și tehnologia sunt concepute și aplicate în orașe. Acestea ar trebui să inițieze și să participe la evaluări tehnologice și să implice și alte părți interesate din mediul urban în acest proces.

Consolidarea rezilienței pentru un mediu urban durabil

• Noua agendă urbană, Cadrul Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre, Agenda de acțiune de la Addis Abeba și Agenda de acțiune de la Paris: împreună, aceste documente oferă un cadru coerent pentru o abordare integrată, pe mai multe niveluri, care recunoaște importanța entităților subnaționale, în special a administrațiilor locale, în consolidarea rezilienței.
• Construirea unei reziliențe urbane substanțiale trebuie să fie multisectorială, multidimensională și cu participarea mai multor părți interesate.

Așadar, dacă vrei să te adaptezi cu mai multă ușurință la provocările viitoare dintr-un oraș mare, alege din timp să locuiești într-un ansamblu rezidențial care îndeplinește criteriile necesare!

Contactează-ne pentru mai multe detalii!