Peste 13 000 de români au participat la sondajul cu privire la calitatea vieții urbane în România în perioada 1 iulie – 15 august 2020. Acest prim Barometru Urban aplicat în țara noastră a fost adaptat după Eurobarometrul Flash, prin care sunt evaluate periodic unele orașe din Uniunea Europeană. Astfel, dincolo de cifre și statistici, autoritățile au luat pulsul situației reale, prin cercetarea percepției locuitorilor asupra condițiilor de viață din orașele în care trăiesc. Studiul comparativ a inclus un număr de 138 de orașe și a avut ca repere anumite criterii specifice.
1. Cele mai importante 10 probleme urbane
Sondajul de opinie arată că principalele 10 probleme cu care se confruntă românii din mediul urban sunt:
- serviciile de sănătate;
- poluarea aerului;
- infrastructura rutieră;
- lipsa locurilor de muncă;
- educația și instruirea;
- zgomotul;
- transportul public;
- siguranța;
- locuințele;
- serviciile sociale.
Mare parte dintre aceste inconveniente se datorează faptului că infrastructura și construcțiile din marile orașe s-au dezvoltat mai mulți ani la rând fie haotic, fie deloc. Este motivul pentru care toate ansamblurile noastre au fost gândite de la bun început drept medii viabile și sănătoase pentru comunitate, și nu ca simple construcții care să exploateze la maximum spațiul construit, în detrimentul nevoilor oamenilor și al mediului înconjurător.
Spre exemplu, Avalon Estate este unul dintre ansamblurile cu cea mai redusă densitate din nordul Capitalei. Am prioritizat în acest caz spațiile verzi extinse, fără trafic auto și facilitățile premium incluse:
- Gatehouse, pentru evenimente private sau de business.
- Clubhouse cu restaurant, bar și spații pentru wellness.
- Piscina cu filtrare prin plante.
- Grădinița privată.
- Parcul central.
2. Topul direcțiilor strategice de dezvoltare
Având de ales între domeniile pe care și le-ar dori mai dezvoltate în următorii 10 ani, respondenții au optat, în ordinea priorităților, pentru următoarele:
- condițiile de viață (acces la servicii, mod de petrecere a timpului liber, utilități);
- mediu de afaceri prosper, investiții în tehnologii de ultimă oră și inovare;
- calitatea mediului (grija față de mediu, implicarea autorităților, lupta împotriva poluării);
- buna administrare, respectul pentru opiniile cetățenilor, atenția față de nevoile lor;
- dezvoltarea transportului și buna conectivitate cu alte orașe din țară și din străinătate.
O bună parte dintre aceste considerente sunt luate în calcul de fiecare dată când proiectăm un ansamblu rezidențial sau mixt. Ne-am propus să le oferim celor care decid să facă parte din comunitățile noastre o viață cât mai confortabilă și un mediu cât mai sustenabil pe termen lung, și nu doar temporar.
3. Orașe „de nota 10” din România
Pentru a defini mai clar ce înseamnă un oraș „de nota 10”, sondajul a luat în calcul criteriile de bază pentru evaluarea nivelului de calitate a vieții. Printre acestea se numără: accesul la servicii, calitatea utilităților, variantele de petrecere a timpului liber, calitatea mediului și investițiile în tehnologie și inovare. De altfel, aceste criterii au fost incluse ca necesități pentru dezvoltările urbane viitoare și în ultimul Raport ONU Habitat – World Cities 2022.
3.1. Topul condițiilor de viață ale locuitorilor
Gradul de mulțumire al locuitorilor din mediul urban față de condițiile de viață se află în legătură directă cu modul în care se desfășoară viața lor de zi cu zi. Accesul la serviciile publice este unul dintre cele mai importante aspecte, alături de accesibilitatea și calitatea utilităților și opțiunile de petrecere a timpului liber.
Astfel, top 10 orașe (dintr-un total de 117 la nivel național) din perspectiva condițiilor de viață este următorul:
- Cluj-Napoca – 17,4%
- București – 12,3%
- Brașov – 10,7%
- Timișoara – 8,7%
- Sibiu – 7,4%
- Oradea – 7,0%
- Constanța – 2,6%
- Iași – 2,5%
- Craiova – 1,2%
- Alba Iulia – 1%
3.2. Topul calității mediului și implicării autorităților în grija față de mediu și lupta împotriva poluării
Schimbările climatice rapide generează tot mai multe fenomene meteo extreme. Pe de altă parte, încălzirea globală este influențată negativ de cantitatea emisiilor de gaze cu efect de seră. Iar în marile orașe, cantitatea de noxe și microparticule nocive din aer este mult mai ridicată față de zonele rurale. Printre cele mai viabile și necesare abordări în acest caz este limitarea traficului auto și extinderea zonelor verzi.
Iată care este topul orașelor din perspectiva calității mediului înconjurător (în acest caz, au fost comparate 138 orașe):
- Brașov – 16,40%
- Cluj-Napoca – 13,70%
- Sibiu – 8,50%
- Timișoara – 6,00%
- Oradea – 5,90%
- București – 4,70%
- Constanța – 1,80%
- Iași – 1,70%
- Sinaia – 1,30%
- Alba Iulia – 1,10%
3.3. Topul conectivității, accesibilității și calității transportului de persoane și mărfuri
Timpul este cea mai prețioasă resursă ne-regenerabilă. Ritmul alert al vieți moderne face ca posibilitatea de a ajunge într-un interval cât mai scurt dintr-un punct în altul să se numere printre prioritățile oamenilor. Fie că este vorba despre drumul până la serviciu, la școală, despre durata drumului către o destinație de vacanță sau a unui transport necesar pentru business, infrastructura de calitate și accesibilitatea ne sunt necesare tuturor.
Topul orașelor (din 106 analizate) care stau cel mai bine la acest capitol este următorul:
- Cluj-Napoca – 17,50%
- București – 17,00%
- Timișoara – 9,50%
- Brașov – 6,40%
- Oradea – 6,00%
- Sibiu – 4,40%
- Constanța – 3,60%
- Iași – 1,80%
- Arad – 1,60%
- Craiova – 1,10%
3.4. Topul mediului de afaceri prosper și al investițiilor în tehnologie modernă și inovare
Acolo unde mediul de afaceri prosperă, și calitatea vieții locuitorilor crește. În primul rând, pe măsură ce gradul de ocupare al forței de muncă devine mai mare, scade șomajul. În al doilea rând, crește competitivitatea în plan profesional, iar toate acestea contribuie la dezvoltarea întregii comunități. Într-un context favorabil, crește și gradul de succes al micilor afaceri, se dezvoltă infrastructura, serviciile publice, iar gradul de sărăcie și abandon școlar scade.
Topul celor mai dezvoltate orașe (din 98 supuse evaluării) din această perspectivă este următorul:
- Cluj-Napoca – 24,10%
- București – 16,30%
- Timișoara – 7,80%
- Oradea – 5,20%
- Brașov – 4.90%
- Sibiu – 4,80%
- Iași – 2,30%
- Constanța – 2,30%
- Arad – 1,10%
- Craiova – 0,70%
3.5. Topul bunei administrări, cu respect pentru opiniile cetățenilor și atenție față de nevoile lor
O bună administrare locală implică o conlucrare constantă între autorități, membrii societății civile și ONG-uri. În opinia locuitorilor orașelor din România, cele mai bine administrate sunt următoarele (dintr-un total de 106):
- Cluj-Napoca – 20,00%
- Oradea – 8,30%
- Brașov – 7,50%
- Sibiu – 7,10%
- Timișoara – 6,70%
- București – 6,60%
- Iași – 2,10%
- Constanța -2,10%
- Craiova – 1,20%
- Alba Iulia – 1,00%
4. Topul celor mai atractive orașe din România
Barometrul Urban oferă și o viziune de ansamblu asupra standardelor de viață și locuire din orașele României. Ținând cont de toate criteriile enumerate mai sus, topul celor mai atractive orașe este următorul:
- Cluj-Napoca – 21,80%
- Brașov – 15,60%
- Timișoara – 10,30%
- București – 9,80%
- Sibiu – 9,70%
- Oradea – 7,60%
- Constanța – 3,80%
- Iași – 3,10%
- Alba Iulia – 1,40%
- Craiova – 1,20% (la egalitate cu Piatra Neamț și Sighișoara)
În concluzie, standardul de locuire din România poate fi îmbunătățit, iar noi ne-am propus acest lucru de la bun început. Dezvoltăm proiecte de regenerare urbană, investim în ansambluri sustenabile și contribuim la punerea în practică a unor proiecte majore de infrastructură, în beneficiul tuturor locuitorilor din orașele în care construim.
Contactează-ne, programează o vizită și convinge-te la fața locului de calitatea și unicitatea proiectelor noastre!